Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

02.10.2017

În situația celor două doamne, doamna vicepremier și doamna ministru, deocamdată acțiunile se desfășoară în altă parte. Nu am niciun temei pentru suspendarea acestor doamne ministru și explicația este foarte simplă: în cazul doamnei Shhaideh, acuzațiile se referă la cariera domniei sale de secretar de stat și acestea nu vin la mine, iar în cazul doamnei ministru Plumb este nevoie prima dată să se ceară urmărirea penală de către Parlament, după care se poate discuta alt curs al acțiunii, dar până atunci nu.

Klaus Iohannis

Președintele României

Sursa afirmației: Agerpress

Adevărat

Context

Întrebat dacă a vorbit cu premierul Mihai Tudose în cazul celor trei miniștri cu probleme în justiție – Viorel Ilie, Sevil Shhaideh și Rovana Plumb, Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, 26 septembrie 2017, următoarele:

 

În situația celor două doamne, doamna vicepremier și doamna ministru, deocamdată acțiunile se desfășoară în altă parte. Nu am niciun temei pentru suspendarea acestor doamne ministru și explicația este foarte simplă: în cazul doamnei Shhaideh, acuzațiile se referă la cariera domniei sale de secretar de stat și acestea nu vin la mine, iar în cazul doamnei ministru Plumb este nevoie prima dată să se ceară urmărirea penală de către Parlament, după care se poate discuta alt curs al acțiunii, dar până atunci nu.

 

Ce verificăm?

Dacă președintele are temei pentru suspendarea Rovanei Plumb sau a lui Sevil Shhaideh.

Verificare

Conform comunicatului publicat în data de 22.09.2017, DNA a dispus extinderea urmării penale, în dosarul Belina, față de mai mulți suspecți, printre care Sevil Shhaideh. În plus, DNA a anunțat că va cere Camerei Deputaților și încuviințarea urmăririi penale a Rovanei Plumb.

Potrivit DNA, la data comiterii faptelor ce i se impută, Shhaideh ocupa funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, iar Plumb ocupa funcția de ministru al Mediului și Schimbărilor Climatice.

Sevil Shhaideh nu a fost și nu este parlamentar, iar faptele de care este acuzată au fost comise în calitate de secretar de stat și nu de ministru.

În aceste condiții, pentru începerea urmăririi penale în cazul ei nu este nevoie de nicio încuviințare, procurorii putând dispune acest lucru fără a consulta Parlamentul sau Administrația Prezidențială. Prin extinderea urmăririi penale în acest dosar, în concluzie, Sevil Shhaideh este în prezent urmărită penal în dosarul Belina.

Rovana Plumb, în schimb, este deputat în actualul Parlament, dar și ministru în Cabinetul Tudose, calități pe care le-a avut și în legislatura trecută.

În cazul doamnei Plumb, observăm că DNA solicită PICCJ sesizarea Camerei Deputaților (nu a Președintelui României) pentru încuviințarea urmăririi penale. În cazul în care nu ar fi fost și deputat, solicitarea procurorilor ar fi mers către Președintele României, așa cum rezultă atât din Constituție, cât și din Legea răspunderii ministeriale și din deciziile CCR pe acest subiect. Le reluăm mai jos:

 

Constituția României arată, în art. 109, alin. 2, că:

(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul sa ceara urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

 

Legea răspunderii ministeriale 115/1999, arată în art. 16, alin. 2, că:

(2) Preşedintele României este sesizat pentru a cere urmărirea penală (pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției n.r.) a unui membru al Guvernului de către primul-ministru, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

 

Momentan, așa cum reiese și din comunicatul procurorilor, DNA a făcut solicitarea către PICCJ, pentru a fi transmisă Camerei Deputaților.

 

Așadar, în acest moment, Rovana Plumb nu este urmărită penal în dosarul Belina. Pentru a se întâmpla acest lucru, Camera Deputaților trebuie să voteze favorabil cererea procurorilor, iar acest vot nu a avut încă loc.

În concluzie, după cum reiese din toate de mai sus, Sevil Shhaideh este deja urmărită penal, în vreme ce Rovana Plumb nu este în această situație, în absența votului din Camera Deputaților.

Ne întoarcem la articolul 109 din Constituție, unde, în a doua parte a alineatului 2, găsim următoarea prevedere:

Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora (a miniștrilor, n.r.) din funcţie. Trimiterea în judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie.

 

Înțelegem de-aici că, pentru miniștrii urmăriți penal pentru fapte comise în exercițiul funcției în Guvern, președintele poate dispune suspendarea din funcție, în vreme ce, pentru miniștrii care au fost deja trimiși în judecată de procurori, suspendarea este obligatorie.

Acest articol din Constituție este preluat în legea răspunderii ministeriale, citată și ea mai sus. La articolul 20, aceasta prevede:

În cazul în care s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcţie.

Experții consultați de Factual afirmă, în consens, că această prevedere referitoare la suspendare trebuie interpretată ca o excepție, motiv pentru care trebuie citită în sensul ei exact. În această interpretare, suspendarea este, practic, o măsură excepțională, aplicabilă doar în situația excepțională în care un ministru din Cabinet este acuzat că a făptuit penal în exercițiul funcției, moment în care poate fi suspendat. În cazul unui ministru față de care este începută urmărirea penală conform dreptului comun, ca în cazul lui Sevil Shhaideh, aceste prevederi, inclusiv posibilitatea suspendării, nu sunt aplicabile.

Nicăieri în legislația românească în materie nu există vreo legătură directă ori vreo normă scrisă explicită care să permită ca un ministru să fie suspendat chiar și atunci când fapta pentru care este urmărit penal ar fi avut loc înainte de preluarea mandatului ministerial. Calitatea în care a comis faptele de care este acuzat este relevantă doar pentru a se stabili modalitatea, procedura în care un ministru poate fi pus sub urmărire penală.

Totuși, specialiștii consultați de Factual afirmă că această interpretare, chiar dacă una restrictivă, asigură echilibrul și controlul puterilor în stat.

 

Concluzie

Declarația președintelui Iohannis este adevărată.

În cazul Rovanei Plumb este clar că șeful statului nu are temei legal pentru a dispune suspendarea.

În cazul lui Sevil Shhaideh, deși nu explicit, Constituția și legile astfel interpretate nu-i permit președintelui să dispună suspendarea, întrucât urmărirea penală nu a fost cerută de Parlament sau de Președinte, ci a fost dispusă direct de procurori, pentru că faptele care i se impută nu au fost comise în calitate de ministru.

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai mult