Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

09.10.2018

Constantin Niţă care e în puşcărie acum, fostul ministru, în motivare s-a scris că 'da, nu avem probe că a luat mită, dar nici el nu a putut să demonstreze că nu a luat'. Astea înseamnă lovituri asupra statului de drept în România.

Liviu Dragnea

Sursa afirmației: Antena 3

Fals

Context

În contextul declarațiilor prin care Liviu Nicolae Dragnea își susține nevinovăția în afara cadrului legal al judecății, președintele PSD declară, la o emisiune televizată, că nu este singurul caz în de condamnare fără probe, astfel:

 

„Adică, dacă se poate trimite în România la închisoare un om în continuare fără probe, iertaţi-mă, daţi-mi voie, nu mai pot să am încredere şi măcar să apuc, nu numai eu, să ducem la capăt tot ceea ce ne-am propus, şi anume în România să fie şanse minime, aproape deloc, să se mai dea astfel de sentinţe. Este foarte grav. Sunt multe sentinţe de genul acesta care n-au fost mediatizate. De exemplu, Constantin Niţă care e în puşcărie acum, fostul ministru, în motivare s-a scris că ‘da, nu avem probe că a luat mită, dar nici el nu a putut să demonstreze că nu a luat’. Astea înseamnă lovituri asupra statului de drept în România. (…) Când vezi că se întâmplă lucrurile astea, ce să mai pui în rezervorul de încredere, adică să ai încredere în continuare în justiţia română? Este foarte greu”, a afirmat liderul PSD”

 

Sursa: Antena3

Ce verificăm?

Cum a fost justificată sentința fostului ministru al Energiei și vicepreședinte PSD, Constantin Niță, în materie de probe concludente.

Verificare

Liviu Nicolae Dragnea a fost condamnat la 3 ani și șase luni de închisoare în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Teleorman (DGASPC), în 2018, după ce anchetatorii au descoperit că două femei au fost angajate fictiv la DGASPC Teleorman și de fapt munceau la sediul PSD din Teleorman, la conducerea căruia se afla  Liviu Dragnea.

 

În susținerea nevinovăției sale, Liviu Dragnea susține că fundamentarea deciziei nu se bazează pe probe, ci în baza unui studiu sociologic, aspect demonstrat a fi neveridic în cadrul fact-checking-ului Factual.

 

În aceeași ordine de idei, Liviu Dragnea a făcut declarații și în privința legalității completului de 5 judecători de la ICCJ care îi vor judeca apelul, sugerând că acesta ar fi un complet nelegal, declarație verificată factual și demonstrată a fi falsă.

 

Pentru fundamentarea aceleiași declarații, Liviu Dragnea face referire la cazul Constantin Niță, care a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în iunie 2016, fiind acuzat de trafic de influenţă.

 

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2013, Constantin Niţă, la data faptei ministru al Energiei, i-a solicitat lui Tiberiu Urdăreanu, denunţător în cauză, un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia cu Primăria Iaşi, cu titlu de mită.

 

Acesta a intrat în posesia sumei de 30.000 de euro, la 21 iulie 2013, în timp ce era într-un restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti.

 

Ca utilizare a căii de atac ordinare, inculpatului Constantin Niță nu i se mai confiscă suma de 30.000 euro prevăzută în primă instanță, reprezentând suma primită de acesta cu titlu de mită, însă în acest moment considerentele avute în vedere pentru modificarea dispoziției de primă instanță nu au fost făcute publice.

 

Revenind la declarația lui Liviu Nicolae Dragnea, pentru a vedea dacă Niță Constantin a fost condamnat în lipsă de probe concludente, citim ce au scris judecătorii în motivarea sentinței:

”Înalta Curte apreciază că în cauză a fost respectat standardul utilizat de instanță în aplicarea principiului libertății de apreciere a probelor, prevăzut de art. 103 alin. 1 CPP, constând în dovedirea vinovăției inculpatului dincolo de orice dubiu rezonabil, în urma evaluării coroborate a tuturor mijloacelor de probă apreciate ca fiind veridice.

În mod specific, Liviu Dragnea a vizat o parte concretă a sentinței, utilizând principiul jumătăților de adevăr, referindu-se concret la următoarele elemente din motivare:

 

Fără a echivala cu răsturnarea sarcinii probei, regula înscrisă în art.99 Cod procedură penală, dar nici cu încălcarea prezumţiei de nevinovăţie înscrisă în art.4 Cod procedură penală şi cu încălcarea dreptului inculpatului de a nu se autoincrimina, drept prevăzut de art.99 alin.2 Cod procedură penală, Înalta Curte constată că, deşi în declaraţia dată inculpatul şi-a susţinut nevinovăţia, explicaţia oferită de inculpat nu este rezonabilă/convingătoare de natură să justifice concluzia lipsei de temeinicie a probelor acuzării.

 

Cu toatea acestea, conform motivării instanței, probele au fost concludente:

 

Astfel, în condiţiile în care afirmaţiile martorului U. cu privire la traficul de influenţă comis de N., inclusiv foloasele constând în sumele obţinute în baza contractului fictiv, s-au confirmat prin probe directe, parchetul a considerat reală şi împrejurarea privitoare la remiterea către inculpat a sumei de 30.000 euro în condiţiile relatate.

[…]

Apelurile telefonice din ziua respectivă, conţinutul SMS-urilor (Bună ziua, pe la ce oră ajungeţi în Bucureşti? ᴏVă propun să ne vedem la ora 19 sau la o altă oră după amiază. Mulţumesc. ᴏ Ora 19 este ok. Spuneţi vă rog unde. ᴏ La R.”) dovedesc o conivenţă între inculpat şi martor cu privire la scopul întâlnirii, care coroborate cu modul în care inculpatul N. a acţionat şi s-a

implicat în încheierea contractului de consultanţă (stabilit prin probe directe) duc la concluzia că remiterea sumei de bani este susţinută prin probe indirecte.”

 

Sentința în cauză a fost atacată de către Niță Constantin, cu apel, admis de către Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală. Utilizându-se calea de atac ordinară a apelului, decizia pronunțată la data de 28 iunie 2018, devine definitivă, cu următoarele modificări:

 

”I. Admite apelul formulat de inculpatul Niţă Constantin împotriva sentinţei penale nr. 305 din data de 26 mai 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. 2312/1/2016. Desfiinţează, în parte, sentinţa atacată şi, rejudecând: Înlătură dispoziţia privind confiscarea de la inculpat a sumei de 30.000 euro. Menţine măsura sechestrului asigurător, dispusă prin ordonanţa nr. 961/P/2015 din data de 09.06.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei, numai până la concurenţa sumei de 303.118 lei. Menţine restul dispoziţiilor din sentinţa apelată care nu sunt contrare prezentei decizii.

  1. Respinge, ca nefondat, apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva aceleiaşi sentinţe.

III. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor rămân în sarcina statului. În baza art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul intimat inculpat, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 65 lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 iunie 2018.”

 

Prin urmare, folosirea căii de atac a apelului nu a vizat aspecte privind probatoriul folosit în proces, deciziile luate în primă instanță în acest sens, menținându-se.

 

Liviu Nicolae Dragnea a mai fost condamnat cu 2 ani cu suspendare în dosarul ”Fraude la referendum”, în 20 aprilie 2016, pentru fraudarea referendumului privind demiterea președintelui.

Concluzie

Afirmația lui Liviu Dragnea este falsă. În materie de probe prezentate, la baza dovedirii vinovăției a stat evaluarea coroborată a tuturor mijloacelor de probă apreciate ca fiind veridice conform legii, nicidecum lipsa de dovezi ale acuzării sau apărării, după caz, așa cum Liviu Dragnea sugerase în declarația sa.

Acest website folosește „cookies” pentru a îmbunătăți experiența de navigare. Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra stocării acestor cookies pe dispozitivul dvs. Află mai mult