Primul site de fact-checking pe politicile și declarațiile publice din România.
Baner
Barometru Factual

12.02.2015

„țările limitrofe beneficiază de un TVA mai scăzut”

Cătălin Predoiu

PNL

Neutru

Context

Într-o declaraţie de presă de la Palatul Parlamentului din 4 februarie, Cătălin Predoiu a afirmat următoarele:

„În acest moment TVA-ul este o problemă majoră pentru producătorii din România. Foarte multe unități de producție din agricultură se închid sau lucrează pe pierderi datorită faptului că pierd piața, pentru că sunt în condiții defavorizate de concurență cu producători din țările limitrofe (…) E nevoie de o politică fiscală care să pună producătorii români din agricultură în condiții de competitivitate cu producătorii din țările limitrofe, care beneficiază de un TVA mai scăzut”.

Ce verificăm?

Verificăm care sunt cotele TVA care se aplică în domeniul agriculturii (standard sau reduse) în ţările limitrofe, pentru a face o comparaţie cu situaţia din România şi a evalua impactul taxei asupra competitivităţii producătorilor de aici.

Verificare

Precizăm de la început faptul că gradul de competitivitate al agricultorilor (şi nu numai) poate fi influenţat de mai mulţi factori: alte impozite şi taxe, diverse scheme de sprijinire a agricultorilor, infrastructura existentă, fragmentarea terenurilor etc.

Situaţia cotelor de TVA în România şi vecinii săi – Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina şi Republica Moldova este următoarea:

 

Țara

Cota TVA standard – %

Cota TVA redusă în domeniul agriculturii – %

România (sursa) 24 9 – pâine, specialităţi de panificaţie; făină albă, semialbă şi neagră de grâu, făină de secară; triticum spelta, grâu comun şi meslin
Ungaria (sursa) 27 18 – lapte şi produse din lapte; produse conţinând cereale, făină, amidon sau lapte
Serbia (sursa) 20 8 – alimente de bază (pâine, lapte, făină, zahăr, ulei, miere, ouă şi fructe, legume, carne, peşte – proaspete sau congelate); cereale, floarea soarelui, soia, sfeclă de zahăr şi rapiţă; îngrăşăminte agricole, pesticide, semințe, amestecuri de alimentare, efectivele de animale
Bulgaria (sursa) 20
Ucraina (sursa) 20
Republica Moldova (sursa) 20 8 – pâine şi produse de panificaţie; lapte şi produse lactate; producţia din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată; zahăr

Deși, cu excepția Ungariei, cifrele par să susțină afirmația lui Cătălin Predoiu, cotele diferite ale TVA-ului din ţările UE sau non-UE nu au un impact direct asupra preţului produselor agricole vândute în/exportate din România. TVA este aplicată uniform în fiecare ţară: aceeaşi cotă, atât pentru produsele importate cât şi pentru cele autohtone. Eventuale probleme pot într-adevăr apărea pentru exportatori atunci când nu recuperează TVA-ul datorat de către stat în timp util. Indirect, întârzierea aceasta le poate cauza costuri suplimentare, însă asta nu are legătură cu problema TVA-ului diferenţiat ridicată de Cătălin Predoiu.

Concluzie

În afară de Ungaria, toate ţările vecine au cote mai mici ale TVA-ului decât România, iar 3 ţări au cotă redusă pentru anumite produse agricole. Asta nu afectează însă în mod direct competitivitatea producătorilor români, deoarece produsele din orice ţară sunt supuse cotelor de TVA din ţara în care se cumpără. Când produsele străine intră pe piaţa românească, li se va aplica TVA-ul din România și ele pot fi mai ieftine doar dacă sunt mai mici costurile de producţie (care nu sunt afectate de TVA). În acelaşi mod, produsele româneşti exportate într-o ţară cu cota TVA mai scăzută, vor beneficia de acea cotă.

În lipsa unei conexiuni directe între TVA-ul diferențiat și competitivitatea producătorilor, afirmaţia domnului Predoiu nu poate fi judecată ca adevărată sau falsă, ci doar ca inexplicabilă.